Skip to content

Lună: ianuarie 2013

Colind dezlănţuit

E Ajunul. Seară, linişte şi Singur Acasă pe PRO TV. Beau un pahar cu vin şi ascult la copiii de pe scară care au venit să ureze toate bune. Sună şi la mine. E Waltz. Christoph Waltz. A venit să mă colinde. Îi strâng mâna, îl privesc în ochi şi-l poftesc în sufragerie. Îi ofer fotoliul ăl’ de soi şi îl tratez cu ştrudel cu multă frişcă şi-un pahar cu lapte. Fumăm câte-o pipă, iar apoi îl las să-mi ciuruiască podeaua în semn de „Crăciun fericit!”. După, îi mai ofer un pahar cu lapte şi îl pun să-mi citească blogul. Îmi convine. Nu trece mult şi se aude din nou bătând la uşă. Joe Pesci intră val-vârtej şi-mi îndrugă pe repede înainte un colind în româno-fuckeză, preţ de maximum 10 secunde. Îl înţeleg pe bătrân aprobând în semn de lehamite din cap şi îl poftesc în sufragerie, lângă Christoph. Hopa-sus pe masă. Fotoliu înalt nu posed. Numai gura lui se aude. Se ia de bradul meu de Crăciun, spune că oricum îl doare-n cur de sărbătoarea asta. Gesticulează nervos la Christoph, care abia de-l bagă în seamă de când mi-a descoperit Facebook-ul.

1 comentariu