Skip to content

Categorie: Ficțiuni

Neam umplut de festivaluri

Ne-am umplut Bucureștii de festivaluri, nene. Una, două, trântim două scovergi într-un ceaun în parc, dăm play benzii cu clarinet săltăreț și aia e. Vine lumea ca la balamuc să mănânce și să bea, să se semtă bene. Că doar e festeval, no?

Comentarii închise

Oameni de zăpadă

Atât cât se mai poate, vreau să profit de zăpada de afară și să vă povestesc pe scurt despre foștii mei vecini din Titan. Ei bine, nu știu cum să vă spun ca să nu vi se pară ciudat, dar am avut niște vecini obsedați de zăpadă. Erau genul ăla de oameni pe care nu îi auzeai și nu îi vedeai pe timp de vară, dar care se transformau în dracul gol când dădeau iarna de troienele de zăpadă. Pe scara blocului unde stau, au fost două apartamente cu oameni d-ăștia de zăpadă, așa cum îmi place mie să le spun.

Comentarii închise

Să vă fie de bine!

O dată la patru ani e festin: mâncați democraţie. Cu două felii de pâine, pe-un carton mâzgălit de-un muştar ieftin şi aproape galben. O haliți la botu’ calului, fierbinte şi mââmâââiți printre plescăituri de cât de bună e. Unora vă place în sânge, altora prea bine făcută. Depinde de cât de puternic aveți stomacul. Bucătarii grataragii sunt totuşi mereu atenţi la detalii şi au grijă să arunce şi-o mână de gogonele, ca să nu vi se facă greaţă. Unii vă îndeamnă la gogonele mari, alţii la dintr-alea mai mici dar mai multe, după posibilităţi, în funcţie de recolta ultimilor patru ani.

Comentarii închise

Cura-minune cu două nuci şi un castravete

Am două nuci şi-un castravete. Sunt tare mândru de roadele mele. Ce-i drept, nu arată exact la fel cu ce văd că se poartă pe internet, dar nu mă deranjează aşa tare. Mărimea e ok, te saturi repede. Cel puţin aşa mi-au spus fetele cărora le-am cerut părerea. Erau foarte încântate de ceea ce văd şi se declarau sătule dinainte să le guste. Insistam totuşi să ia măcar o înghiţitură, de poftă. „Nu poţi lasă omul să râvnească”, îmi ziceam, servindu-le la botul calului. Şi luau. Prima dată mai timid, dar luau. Unele asezonau cu puţină sare, pentru a nu li se face greaţă. Altele se mulţumeau pur şi simplu să ia câte-o gură de apă din când în când. “Te saturi mai repede”, îmi ziceau. Le credeam pe cuvânt şi le pofteam din nou să guste.

Comentarii închise