Skip to content

Categorie: Ficțiuni

Statul la coadă – înţelesuri pentru noi

Străbunii noştri stăteau la coadă. I-au urmat bunicii şi părinţii noştri. Noi, de asemenea, adorăm să stăm la coadă. Ne place cum miroase, sigur. Iubim aerul închis, îmbâxit şi plin de substanţă al cozilor. Aşteptăm siguri pe noi şi calmi ca ceva-ul să iasă la iveală. Să se arate, să spună ori să ceară ceva, sau măcar să ne invite înăuntru. Dar nimic. Noi stăm la coadă toată viaţa şi adulmecăm. Facem scenarii cu ceea ce ar putea fi dincolo, ne imaginăm, visăm, dar niciodată nu îndrăznim să intrăm până la capăt ci, în cel mai bun caz, tragem cu ochiul cât se vede sau băgăm nasul 2-3 centimetri. Atât.
Comentariile sunt închise

De piftie. Adică piftios.

Sărbătorile sunt aici. Oamenii vuiesc prin oraş cărând brazi, cadouri, cozonaci, globuleţe, maţe şi şorici prin desăgile lor. Sunt zâmbitori, vorbăreţi şi plini de viaţă. La fiecare colţ de stradă poţi observa câte două-trei cucoane care râd şi povestesc despre numărul sarmalelor, lungimea cârnaţilor sau cât de gros le-a ieşit caltaboşul anul ăsta. Ei, bărbaţii, se iau la trântă în vedrele de vin pe care le-au obţinut, sau în sutele de kilograme de porc pe care le-au ciopârţit. Copiii sunt toţi numai o bucurie. Merg de mână cu părinţii lor la Vodafone şi le arată acestora cu degetul arătător şi fără alte comentarii, modelul de Aifon pe care îl vor primi sub brad. Peisajul este completat de vitrinele magazinelor încărcate de „oferte de sărbători” şi de crăciuniţe îmbrăcate numai în lenjerie intimă alb-roşie şi căciuliţă.

2 comentarii

Constipaţie cu final parfumat

Când eram mic visam să fiu mare. Am ajuns mare, vreau să fiu munte. Sunt mofturos în tot şi toate. Nu există lucru care să mă mulţumească sau să-mi placă pe deplin pe lumea asta. Cu atât mai puţin oamenii constipaţi. I-aş împuşca în cap pe toţi, fără să mă gândesc de două ori. Simplul gând că oamenii ăia stau chirciţi ore întregi în poziţie şezândă, se screm, se aolesc, se zbat, transpiră, supurează şi tot nu sunt în stare să elimine „ceva”-ul ăla, mă înebuneşte de-a dreptul. Sunt incompetenţi şi trăiesc degeaba.
2 comentarii

Spuse cu esofag

Pentru început, vreau să ştiţi că esofagul meu este fabulos. Da, sunt foarte mândru de asta. Am un esofag cum nimeni nu are. Ştiu că toţi v-aţi dori unul aşa. Al meu e perfect. Nu e foarte mare, nici foarte îngust, e exact ce şi cum îmi trebuie.

Comentariile sunt închise