Skip to content

Vlad Pîrvu Posts

Cum ne-a vândut Andre Rieu shaorma la 900 de lei

Cum a reușit Andre Rieu să ne vândă shaorma cu de toate la 900 de lei, în 10 pași:

1. ”În orchestra mea sunt peste zece naţionalităţi, eu sunt din Olanda. Şi unde am venit cu toţii în seara aceasta? Exact în centrul universului. Cel mai bun public din lume”, moment în care gigeilor și cucoanelor li s-a sculat patriotismul.

1 comentariu

Să vă fie de bine!

O dată la patru ani e festin: mâncați democraţie. Cu două felii de pâine, pe-un carton mâzgălit de-un muştar ieftin şi aproape galben. O haliți la botu’ calului, fierbinte şi mââmâââiți printre plescăituri de cât de bună e. Unora vă place în sânge, altora prea bine făcută. Depinde de cât de puternic aveți stomacul. Bucătarii grataragii sunt totuşi mereu atenţi la detalii şi au grijă să arunce şi-o mână de gogonele, ca să nu vi se facă greaţă. Unii vă îndeamnă la gogonele mari, alţii la dintr-alea mai mici dar mai multe, după posibilităţi, în funcţie de recolta ultimilor patru ani.

Comentariile sunt închise

Cura-minune cu două nuci şi un castravete

Am două nuci şi-un castravete. Sunt tare mândru de roadele mele. Ce-i drept, nu arată exact la fel cu ce văd că se poartă pe internet, dar nu mă deranjează aşa tare. Mărimea e ok, te saturi repede. Cel puţin aşa mi-au spus fetele cărora le-am cerut părerea. Erau foarte încântate de ceea ce văd şi se declarau sătule dinainte să le guste. Insistam totuşi să ia măcar o înghiţitură, de poftă. „Nu poţi lasă omul să râvnească”, îmi ziceam, servindu-le la botul calului. Şi luau. Prima dată mai timid, dar luau. Unele asezonau cu puţină sare, pentru a nu li se face greaţă. Altele se mulţumeau pur şi simplu să ia câte-o gură de apă din când în când. “Te saturi mai repede”, îmi ziceau. Le credeam pe cuvânt şi le pofteam din nou să guste.

Comentariile sunt închise

Savuratul sfârcurilor

Fiecare dintre noi are câte-o plăcere mai mult sau mai puţin vinovată în viaţă. Unora le e ruşine să şi le recunoască, iar alţii, după cum este şi cazul meu, nu au nicio problemă în a-şi înfrunta propriile gusturi în faţa celorlalţi. Eu de când mă ştiu am iubit sfârcurile. Le-am savurat mereu cu o plăcere deosebită, fără să-mi fie ruşine de situaţie sau de cei din jurul meu. Întotdeauna la final, când eşti sătul şi aproape epuizat, îţi rezervi timp pentru gustatul şi devoratul sfârcurilor. Sunt geniale. Am învăţat asta de mic, de la bunica mea. Ea mi-a deschis ochii şi mi-a arătat cum se face. Ce-i drept, avea experienţă serioasă în spate. Dar a ştiut că instruindu-mă încă de la vârstele cele mai fragede mă poate ajuta să învăţ cum să mă bucur de o experienţă totală în gustatul şi adulmecatul lor.

Comentariile sunt închise

In Lampiou’s way

Căpitanul Virgulino Ferreira da Silva , mai bine cunoscut sub numele de Lampião (în portugheză, lampiao = lampă ), a fost cel mai faimos lider al unei trupe de bandiţi care au fost activi în Brazilia de Nord-Est în anii 1920 și 1930.

Comentariile sunt închise